La 25 septembrie 2015, ora 14:00, în incinta Centrului Naţional Anticorupţie s-a desfăşurat şedinţa ordinară de lucru a Grupului de monitorizare a implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie. 

Şedinţa menţionată este un instrument de bază şi parte componentă a procesului de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţie şi a Planului de acţiuni pe anii 2012-2015. 

În contextul iniţierii procesului de elaborare a unei noi strategii anticorupţie, dna Cristina Ţărnă, director adjunct, Centrul Naţional Anticorupţie, a anunţat despre demararea procedurilor de evaluare a Strategiei Naţionale Anticorupţie 2011-2015, pe care o desfăşoară Secretariatul grupului de monitorizare împreună cu un expert independent finanţat de fundaţia Hanns Seidel. Datorită limitelor temporale restrînse stabilite pentru prezentarea proiectului strategiei, aceasta va avea ca suport studiul Sistemul Naţional de Integritate, elaborat de Transparency International în anul 2014. Cu suportul proiectului PNUD pentru consolidarea capacităţilor de prevenire şi analitice ale CNA, pentru fiecare pilon al sistemului au fost selectaţi experţi care vor elabora textul strategiei, iar Secretariatul va contribui cu subiectul referitor la mecanismul de monitorizare al strategiei. Planul de acţiuni va fi adoptat concomitent cu strategia şi va acoperi întreaga perioadă de implementare a strategiei, termenul de implementare fiind de 3 ani.

În aceeaşi ordine de idei, cu privire la realizarea acţiunilor restante nr.7, 31 şi 32 din Planul de acţiuni pe anii 2014-2015 privind implementarea Strategiei naţionale anticorupţie, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.76 din 16.05.2014, dna Nadejda Vieru, procuror, Secţia juridică, implementare a reformelor legislative şi instituţionale din cadrul Procuraturii Generale,a prezentat o notă  informativă (Nota informativă se anexează). În urma analizei cauzelor tergiversării termenului stabilit pentru realizarea acţiunii 31 din plan care este pentru trimestrul II, 2014, s-a stabilit că acest aspect ridică o problemă la nivelul planificării acţiunilor şi anume că pentru realizarea unei acţiuni care presupune aprobarea unei hotărîri de guvern este necesară includerea unui membru din Guvern în calitate de executor, iar toate modificările legislative necesită a fi elaborate în baza unor necesităţi identificate de documentele de politici, pentru a exclude astfel tendinţele negative de modificare în lanţ a actelor normative. Referitor la acţiunea nr. 32, cu privire la modificarea legislaţiei în vederea tragerii la răspundere juridică a membrilor organelor colegiale de decizie pentru admiterea încălcărilor de lege în activitatea proprie, viceministrul justiţiei, dl Nicolae Eşanu a precizat că această noutate de mecanism va avea dificultăţi la implementare, deoarece în situaţia în care procesele verbale urmează să consemneze nominal voturile acordate, există un risc sporit ca ulterior să fie invocată deteriorarea/ pierderea procesului verbal. Prin urmare, pentru realizarea acestei acţiuni este necesară studierea practicii internaţionale. Soluţia identificată de către Procuratura Generală pentru realizarea acţiunii trebuie să fie fundamentată ştiinţific în baza unor studii, cu includerea practicii internaţionale. Astfel, prin intermediul misiunilor diplomatice Procuratura ar putea să colecteze informaţia cu privire la soluţii optime la nivelul altor state. Totodată, Dl Grigore Policinschi, a menţionat că în calitatea sa de membru al Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, această practică nu este acceptată la nivel internaţional şi contravine principiului autonomiei locale şi a solicitat ca să fie consultat Congresul Autorităţilor Locale din Moldova.

Raportul cu privire la măsurile întreprinse de către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea realizării Strategiei Naţionale Anticorupţie şi Planului de acţiuni 2014-2015 a fost prezentat de către dl Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (Raportul privind măsurile întreprinse de către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea realizării Strategiei Naţionale Anticorupţie şi Planului de acţiuni 2014-2015 se anexează). Vicepreşedintele grupului de monitorizare, dna Lilia Caraşciuc şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscurile şi presiunea care vor interveni asupra completelor specializate de judecători în vederea judecării cauzelor pe infracţiuni de corupţie, iar dl Nicolae Eşanu a menţionat că un proiect de lege în acest sens este deja elaborat şi urmează a fi examinat şi promovat. Urmare a constatării faptului că pentru acţiunile 41 şi 44 din plan, informaţia nu a fost prezentată, Secretariatul Grupului de monitorizare a intervenit cu o precizare, deoarece Consiliul Superior al Magistraturii, la fel ca şi Procuratura Generală, nu raportează cu privire la această acţiune şi susţin că nu se identifică în calitate de autorităţi publice centrale, aşa cum este specificat în plan.

Reieşind din priorităţile perioadei imediat următoare de implementare, dna Victoria Ciobanu, inspector în cadrul Serviciului Secretariat al Grupului de monitorizare, Direcţia generală prevenirea corupţiei din cadrul CNA a prezentat analiza restanţelor în implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, precum şi Raportul de monitorizare a realizării, în primele 6 luni ale anului 2015, a Planului de acţiuni pe anii 2014-2015 pentru implementarea SNA. (Raportul se anexează). Totodată, în vederea cuantificării rezultatelor implementării SNA 2011-2015, Secretariatul a efectuat chestionarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale executoare ale Strategiei, produs care va fi inclus în evaluarea implementării strategiei efectuată de un expert independent.

Secretariatul Grupului de monitorizare.